vineri, 5 decembrie 2008

Caine sau pisica?

Exista relatie perfecta?

As putea sa incerc sa descriu cum ar fi o relatie perfecta, ideala pentru mine, dar ar fi un basm pentru ca asa ceva nu exista. Am citit undeva ca relatia perfecta ar fi ca intre un stapin si un ciine, care te iubeste neconditionat. Putini au parte de o astfel de iubire intr-o relatie...poate doar mamele sunt capabile sa-si iubeasca copii neconditionat.

Cind incepe sa-ti placa de cineva, incepe sa-ti placa pentru ceea ce este...dar apoi tot tu esti cel/cea care incearca sa schimbe aceasta persoana. De ce? Crezi ca e nevoie sa fie salvat de el insusi si tu vrei sa-i fi salvatorul...sau...pur si simplu vrei s-o cizelezi dupa placul tau? De ce incep sa-ti creasca asteptarile de la persoana iubita : nu mai e destul de bun pentru tine sau nu se incadreaza in cerintele anturajului tau? Nu este vorba ca ai incetat sa mai iubesti, ci doar ai uitat ca poti sa pierzi iubirea asta, devii sigur pe tine... si incepi sa gresesti, sa nu mai stii cum sa faci persoana de linga tine fericita... si astepti ca fericirea ta sa vina de la aceea persoana

Raspunsul este simplu: daca persoana de linga tine este prioritatea No. 1 ...atunci pur si simplu iubeste... pina cind nu uiti cum trebuie.

Iar daca ramai fixat pe ideea ca vrei sa schimbi ceva la persoana iubita, gindeste-te ca daca ai ajuns sa te indragostesti de cineva asa cum era, atunci acum de ce vrei s-o schimbi?

Daca vrei o pisica ia-ti o pisica, daca vrei un caine cumpara-ti un caine, dar nu-ti lua o pisica ca apoi sa incerci sa-l transformi in caine.

Deci cum ramine: caine sau pisica ?

miercuri, 8 octombrie 2008



Sunt clipe in viata cind vrei sa renunti, cind crezi ca nu mai poti sa induri greutatile, cind ti se pare ca e nedrept ce ti se intimpla, nu intelegi de ce ... si atunci chiar in clipa cind esti gata sa te prabusesti... daca te uiti bine ... apare o luminita, un licurici, in viata ta, care are puterea sa lumineze tot cerul pentru tine ... sa-ti dea forta sa ridici fruntea si sa-ti spui "da, uite ca pot ... trebuie ... inca nu cedez!" ... probabil ca e vb doar de un moment de respiro ce-ti acorda viata, dar in acel moment te simti puternic :) ai impresia ca poti sa prinzi soarele in miini fara sa te arzi ...

.... viata merita traita, cu tot ce ti-a rezervat, pentru ca niciodata nu ti se va da sa induri sau sa duci mai mult decit poti sa suporti ...

Roata se invirte ... dupa bune vin rele ... si dupa rele vin bune ... doar trebuie sa stii cum sa le iei.

vineri, 15 august 2008



"Mi se pare ca oamenii au un potential foarte vast. Oamenii pot face lucruri extraordinare daca au curajul sa-si asume anumite riscuri. Totusi cei mai multi nu o fac. Raman nehotarati ca si cum viata ar fi vesnica."

Philip Adams

--> nu vreau sa fac parte din oamenii care cred ca viata e vesnica

duminică, 25 mai 2008


Cind isi pierde ingerul aripile, si mai ales de ce?

"Ingerul" meu si-a pierdut de mult aripile ...

.... se zice ca Lucifer a fost cel mai indragit si rasfatat Inger al lui Dumnezeu,dar nu s-a multumit cu ce avea si a vrut mai mult, iar asta l-a costat "aripile". Ma intreb oare si-a regretat vreodata nemultumirea, stiind ce a avut si ce a obtinut?...

NU trebuie sa fi inger ca sa pierzi ceva din nemultumire, dar trebuie sa fi OM ca sa recunosti daca ai gresit si vrei sa-ti repari greseala .... Lucifer nu recunoaste nici acum ca a gresit!

duminică, 24 februarie 2008




Privesc in urma mea si caut copilul din mine; nu-l mai vad, coplesita de ginduri am grabit pasii pe firul vietii si nu am observat ca-l las in urma....

...doar acum cind pamintul incepe sa alunece sub picioarele mele ii simt lipsa copilului care ma ajuta sa plutesc ..... aripile care ma inaltau spre cerul roz acum ma trag in jos ....

.... vreau inapoi adolescenta si tot ce aveam atunci .... am pierdut atit de multe de atunci si am cistigat atit de putine ....

.... drumul spre maturizare inseamna o viata plina de intrebari care asteapta raspunsuri, de necunoscute care asteapta rezolvare, de lucruri scapate de sub control, de provocari, de decizii pe care nu le pun in aplicare, sau pur si simplu m-am ratacit?

vad autostrada, dar mai sper ca se va repara drumul plin de gropi si denivelari pe care umblu eu, asta pina cind ma voi satura sa-mi duc pantofii la reparat.

....nu stim de ce suntem capabili pina cind nu ne impiedicam de pragul de jos si nu dam cu capul in pragul de sus...inca nu-mi cunosc limitele :)